en ro

Jessica Chastain este AVA: Ȋn curând la cinema.

Mai multe

Boss Level - Frank Grillo vs. Mel Gibson - în curând la cinema!

Mai multe

Lassie, cel mai cunoscut câine din istoria filmului, revine pe ecranele cinematografelor!

Mai multe

Interviu exclusiv cu Iulian Grigoriu!

Mai multe

Ştiri .

Noutăţi de la Hollywood, noi proiecte, trailere şi evenimente.
18.05.2020

Three Thousand Years of Longing: MGM va distribui in SUA noul film al lui George Miller

MGM şi-a adăugat în portofoliu un alt proiect major, achiziţionând drepturile de difuzare în America de Nord pentru noul film regizat de George Miller, Three Thousand Years of Longing, cu Idris Elba și Tilda Swinton în rolurile principale.

Miller a scris scenariul și va produce filmul alături de Doug Mitchell.

Miller: „Ideea acestui film o am de ceva vreme în minte. Dacă vom reuşi să o aducem la realitate, cred că vom realiza ceva neobișnuit de interesant.”

Michael De Luca, director al companiei MGM și Pamela Abdy, președinte al MGM au declarat: „Suntem încântați să lucrăm cu George și Doug la următorul lor film și suntem nerăbdători să facem parte din lumea atemporală creată de George. Acest film unic şi original, al unuia dintre cei mai mari povestitori din lume, va fi ceva cu adevărat special pentru publicul de pretutineni.”

Filmările se vor desfăşura în acest an în Australia, Londra și Istanbul. Filmul va fi lansat în SUA prin intermediul companiei United Artists Releasing.

Prorom va distribui Three Thousand Years Of Longing anul viitor în România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia.

Sursa: Deadline.




15.05.2020

Helen Mirren declara Razboi in bucatarie – duminica la Antena 1

Câştigătoare a Premiului Oscar, reputata actriţă Helen Mirren revine pe micile ecrane din România duminică 17 mai la Antena 1, cu o interpretare savuroasă în comedia Război în bucătărie / The Hundred-Foot Journey, un film produs de Steven Spielberg şi Oprah Winfrey.

Regizat de Lasse Hallström (The Cider House Rules, Hachi: A Dog's Tale, Chocolat), Război în bucătărie spune povestea lui Hassan Kadam (Manish Dayal), un geniu culinar din India, capabil să realizeze preparate impecabile. Forţată să-şi părăsească ţara natală, familia lui Hassan se stabileşte într-un oraşel pitoresc din sudul Franţei, locul ideal pentru a deschide un restaurant cu specific indian.

Însă Madame Mallory (Helen Mirren), autoritara proprietară a unui restaurant de lux din apropiere, pare să nu fie deloc încântată de noua afacere.

Disputa dintre cele două locaţii devine tot mai aprigă până în momentul în care talentul lui Hassan şi pasiunea sa pentru gastronomia franţuzească reuşesc să o impresioneze pe Madame Mallory.

Filmul are la bază romanul The Hundred-Foot Journey (tradus în România Madame Mallory şi Micul bucătar indian), un bestseller internaţional semnat de Richard Morais, care a fost publicat în peste 30 de ţări.

Comedia Război în bucătărie abundă în arome şi reţete care vor face deliciul telespectatorilor. Cu multă pasiune pentru meserie, luptă pentru adaptare şi momente amuzante, comedia aduce laolaltă două lumi complet diferite şi talentul unui tânăr hotărât să atingă succesul prin preparatele gătite.

Război în bucătărie / The Hundred-Foot Journey poate fi văzut Duminică 17 mai, ora 13:30 la Antena 1 şi în reluare, în aceeasi zi, de la ora 04:00.




15.05.2020

Bruce Willis, Morgan Freeman si John Malkovich sunt Greu de pensionat – sambata la Pro TV

Veteranul filmelor de acţiune, Bruce Willis, revine pe micile ecrane din România cu comedia Greu de pensionat / RED, care poate fi vizionată sâmbătă 16 mai la Pro TV.

Bazată pe faimoasele benzi desenate ale lui Warren Ellis şi Cully Hamner, RED (Retired Extremely Dangerous) / Greu de pensionat este o comedie explozivă, plină de acţiune şi suspans, care a reuşit să îi aducă alături de Bruce Willis pe unii dintre cei mai apreciaţi actori ai tuturor timpurilor: Helen Mirren, Morgan Freeman, John Malkovich, Richard Dreyfuss, Ernest Borgnine şi mulţi alţii.

Filmul prezintă povestea lui Frank (Bruce Willis), un fost spion de top, cu ceva probleme de adaptare la viaţa obişnuită de pensionar. Cum se pare că ştie prea multe, noua conducere CIA trimite un super asasin pe urmele lui, aşa că Frank apelează la membrii vechii sale echipe pentru a-şi salva viaţa.

Joe (Morgan Freeman), fostul său şef din CIA, este acum rezidentul unui azil de bătrâni. Victoria (Helen Mirren), un personaj de elită din CIA, nu reuşeşte să aibă o viaţă normală şi e încă dornică de acţiune. Iar Marvin (John Malkovich), fost asasin guvernamental căruia i s-a administrat LSD zilnic timp de 11 ani, este un personaj cel puţin... excentric.

Pensionarii din echipa de şoc nu par a avea prea multe şanse, dar pentru că acum sunt ţintele principale ale CIA sunt nevoiţi să îşi dezgroape toate talentele pentru a supravieţui.

Şi cum cea mai bună apărare este atacul, ei pornesc într-o misiune incredibil de îndrăzneaţă.

RED este regizat de Robert Schwentke (Flightplan, Insurgent, R.I.P.D.).

Comedia distribuită de Prorom, Greu de pensionat / RED poate fi văzută la Pro TV sâmbătă 16 mai, ora 20:00.




21.04.2020

Filmul After a aniversat 1 an de la lansarea in cinematografe!

Franciza After a sărbătorit un an de la lansarea primului film în cinematografe!

Pentru a onora ziua cea mare (12 aprilie), contul de Twitter After a împărtășit fanilor un nou clip cu Hero Fiennes-Tiffin și Josephine Langford.

Duminică după-amiază, a avut loc o vizionare globală pe Twitter a filmului (care este disponibil în prezent pe DVD), precum și o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu Shane Paul McGhie, care îl interpretează pe Landon, și Samuel Larsen, care îl interpretează pe Zed.

Echipa After a postat, de asemenea, imagini în premieră de pe platourile de filmare de la After, cu Hero Fiennes-Tiffin (Hardin), Josephine Langford (Tessa), precum și Shane și autoarea romanelor-bestseller, Anna Todd.

Hero și Samuel au avut postări speciale aniversare pe conturile lor de social media. Hero a re-postat o fotografie de la premiera After din 2019 în story-ul său de pe Instagram, scriind: "Nu-mi vine să cred că a trecut un an! Sunt atât de recunoscător pentru tot. P.S. Nu am terminat încă!".

Pe paginile oficiale Instagram (www.instagram.com/prorom.distribution/) și Facebook (www.facebook.com/Prorom/) ale Prorom puteți găsi o mulțime de materiale legate de After.

Mult așteptata continuare, După ce ne-am certat / After We Collided va fi lansată curând în cinematografe!




07.04.2020

Drunk Parents – acum pe DVD!

Comedia Şi beţivi şi mincinoşi / Drunk Parents este acum disponibilă pe DVD la EmpireFilm.ro!

Ȋn Drunk Parents, Frank (Alec Baldwin) şi Nancy (Salma Hayek) - doi părinți alcoolici încearcă să ascundă de fiica lor, dar și de cercul  lor social dificultățile financiare din ce în ce mai mari și mai presante, printr-o serie de scheme și planuri pe cât de elaborate, pe atât de sortite eșecului, dar cu atât mai comice.

“Pe măsură ce povestea prinde contur, evenimentele se precipită și comedia devine mai pregnantă. Faze amuzante apar pe neașteptate și stârnesc hohote de râs. Chiar și unele scene care pot fi catalogate drept exagerate, aici nu deranjează. Filmul devine tot mai bun pe măsură ce evoluează înspre deznodământ”. (Alieta Pojar – clujescu.ro)

Comedia, regizată de Fred Wolf este acum disponibilă pe DVD în România la EmpireFilm.ro. O poţi comanda aici.




05.03.2020

Interviu cu actorul Franck Dubosc: “Fericirea reala e chiar sub nasul nostru”

Cu prilejul lansării la cinema a comediei 10 zile fără mama vă prezentăm un interviu cu actorul Franck Dubosc.

Franck Dubosc s-a născut pe 7 noiembrie 1963 în Le Petit-Quevilly, Seine-Maritime, Franța.

Este actor și scriitor, cunoscut pentru Rolling to You (2018), Camping (2006) și Asterix la Jocurile Olimpice (2008). Este căsătorit cu Danièle din 19 iunie 2009. Au un copil.

Ȋn aceste zile poate fi văzut la cinema în România şi Ungaria în comedia 10 zile fără mama, distribuită de Prorom.

Ce v-a atras la scenariul  filmului 10 zile fără mama?
Din moment ce filmul e o reinterpretare, am putut vedea filmul original înainte să citesc scenariul. Rar ai luxul să poți vedea produsul final mai întâi ca să-ți faci o idee despre proiect, apoi să-l redescoperi adaptat pentru publicul francez. Mi-a plăcut rolul acestui tată prezent și totuși absent, care are multe scene cu copiii. Dincolo de umor și comic, are o sensibilitate, o doză de realitate cu care empatizez din perspectiva unui tată care uneori își vede uneori copiii, dar de multe ori nu.

Ludovic Bernard spune că doar dumneavoastră ați fi putut juca acest rol. Ați simțit că trebuie să profitați de ocazie și dacă da, de ce?
Să spunem doar că s-a potrivit dorințelor mele de a apărea în filme amuzante și ancorate în realitate. Văzusem The Climb și In Your Hands, două filme regizate de Ludovic, și-mi doream din toată inima să lucrez cu el.

Cum l-ați descrie pe Antoine?
Mulți bărbați se vor regăsi în el. E egoist și concentrat pe carieră și e cumva orb. Nu vede ce e cu adevărat important în viața lui; dar ca să conștientizeze că are nevoie vitală de copiii lui, va trebui să-i vadă – dar el nici măcar nu-i privește.

Cum ați dat viață personajului?
Am urmat sceariul, căci totul era bine scris. Cel mai greu a fost să fiu eu însumi în preajma unor copii care nu sunt ai mei, să le ofer afecțiune și dragoste credibilă. E aproape chiar mai indecent decât o scenă de dragoste cu o actriță care nu-ți e soție. Îți tot spui că e doar un film, dar cei mici nu prea fac diferența dintre ficțiune și realitate.

Sunteți tată și probabil că deseori lipsiți din cauza rolurilor. Cu ce parte din dumneavoastră ați contribuit la formarea personajului?
Am o meserie foarte solicitantă, și am avut momente când am avut tendința să-mi pun cariera pe primul loc. Dar industria mă va uita mai repede decât ei; acum știu asta. Pentru mine, filmul a fost ca o terapie - când femeile nu muncesc, bărbații le spun mereu că sunt libere să facă ce vor după ce duc copiii la școală, dar nu-și dau seama câtă muncă e în spate. După ce am terminat de filmat, nu i-am mai spus soției mele că zilele ei sunt mai ușoare, chiar dacă are grijă de 2 copii. De fapt, de când a văzut și ea filmul, m-a tot atenționat că așa tind să fiu și în viața reală.

Ce fel de indicații v-a dat Ludovic?
Uneori mă ajuta să simplific niște lucruri pentru a rămâne fidel persoanjului. Am avut multe discuții și am încredere totală în el, nu voiam să fie un simplu client. Dar se pare că uit cum să fiu eu însumi când joc într-un film.

A fost înfricoșător să dialogați cu 4 copii?
Din contră. Am mai lucrat cu puști și-mi plac foarte mult, pentru că ei nu trișează. E mai greu să fii tu autentic în preajma lor, pentru că nu te poți preface. A fost mai complicat să lucrez cu cel mai mic, pentru că trebuia să-i câștig afecțiunea.

Ce părere aveți despre actrițele cu care ați colaborat, Aure Atika și Alice David?
Pe Aure o știam pentru că am apărut împreună în Traffic Peddling de Dominique Farrugia acum 20 de ani, dar pe Alice David acum am întâlnit-o. Ambele sunt frumoase, talentate și colege excepționale – ce să mai adaug? Am colaborat fără probleme, fără complicații. Spre deosebire de personajul meu, ele au principii morale mai bine definite. De fapt, chiar așa e și în viața reală, de aceea consider că femeile se vor regăsi în film. Și ar fi bine ca bărbații să-și pună niște semne de întrebare și să-și dea seama că femeile nu sunt așa complicate cum cred ei. Rolul bărbaților și al taților e diferit față de cum era cu câteva generații în urmă, și ăsta e un beneficiu.

Ați spune că morala filmului e că femeile îmbunătățesc bărbații?
Nu știu dacă asta e lecția, dar e adevărul. Aș spune că adevărata morală e aceea că oamenii ar trebui să se uite la ce au în față, nu să caute ceva la orizont. Fericirea reală e chiar sub nasul nostru.




26.02.2020

Interviu cu regizorul Ludovic Bernard: “10 zile fara mama e cu siguranta o comedie de familie.”

Cu prilejul lansării comediei 10 zile fără mama vă prezentăm un interviu cu regizorul Ludovic Bernard, cunoscut pentru The Climb, Mission Pays Basque și In Your Hands.
Prorom lansează comedia 10 zile fără mama din 28 februarie în cinematografele din România şi Ungaria.

Cum v-a venit ideea pentru 10 zile fără mama?
E de fapt o reinterpretare a unui film argentinian. Lui Romain Brémond și Daniel Preljocaj, producătorilor mei, le-a plăcut ideea și s-au gândit că m-ar interesa și pe mine. M-am îndrăgostit imediat de poveste, care e amuzantă dar și emoțională, și puțin serioasă, de aceea mi s-a părut interesantă, pentru că asta îmi place să văd într-o comedie. Deși apreciez glumele și comicul de situație, întotdeauna caut să fie ceva dincolo de asta. Aici, povestea este despre revenirea unui bărbat, a unui tată. Va putea să se schimbe și să aibă grijă de cei dragi?

A rezonat ceva la nivel personal cu dumneavoastră?
Povestea m-a captat pentru că și eu sunt tatăl a două fete, una dintre ele seamănă cu Chloe, un personaj din film. Sunt conștient de toată munca și călătoriile din ultimii ani, și implicit știu că am fost absent dar, din fericire, soția mea a găsit soluții pentru orice fel de problemă. Uneori trebuia să compensez pentru timpul pierdut, iar acesta este unul dintre motivele implicării mele în proiect.

Cum ați modificat scenariul original?
Am încercat, alături de co-scenaristul Mathieu Ouillon, să-l adaptăm la cultura franceză, la  obiceiurile și manierele copiilor și adolescenților francezi, care diferă de cele argentiniene. În afară de asta, în ceea ce privește rolurile părinților, am ales să păstrăm multe lucruri universale, pentru că subiectul în sine e universal.

Am putea spune că e o comedie de familie despre probleme de familie?
E cu siguranță o comedie de familie. Povestea se petrece în sudul Franței, într-o familie mare, tipică, ce nu cunoaște înșelatul sau certurile, și toată lumea iubește pe toată lumea. Dar tatăl e prea preocupat de muncă și de aceea ignoră tot felul de lucruri mărunte, dar importante pentru copii. Își ignoră copiii pentru serviciu. Nu prea i-a văzut crescând, nu-i cunoaște cu adevărat. Filmul evidențiază absența unui tată, deși el este prezent fizic, dar și lipsa autorității paterne. Copiii au nevoie și de îndrumare, nu numai de iubire.

Deci, titlul 10 zile fără mama trebuie să ne facă să ne întrebăm cum se va descurca tatăl de unul singur?
Exact. Isabelle, soția lui, a demisionat din funcția de avocat cu ani în urmă pentru a avea grijă de cei 4 copii și de soțul ei. Dar când se hotărăște să-și ia o vacanță singură pentru că s-a săturat să fie ignorată, el trebuie să aibă grijă de tot, iar eu știu din experiență ce înseamnă asta.

Filmul tratează dinamica unei familii, dar și dinamica unui cuplu…
Antoine, și soția lui, Isabelle, au o relație de modă veche. El lucrează, ea stă acasă… dar situația a evoluat, din fericire. Aș spune că e o formulă veche, a generației vechi, a părinților noștri, dar e întocmai ce reprezintă Antoine la începutul filmului. Deci, are de evoluat.

Isabelle pare să fie stâlpul familiei. Are grijă de toate lucrurile, inclusiv de contractele soțului… n-ați putea crede că e exploatată?
Ea e genul care rezolvă problemele. E mama care le știe pe toate, ca în multe alte familii, și care reușește să se ocupe de tot, fără să fie copleșită. Dar un tată, dacă e preocupat cu ceva, va tergiversa la nesfârșit orice alt lucru. Cu cât eviți să răspunzi la întrebările copiilor și cu cât eșuezi în a rezolva ceva, cu atât cresc șansele să-i pierzi, de aceea n-ar trebui să le ignori întrebările. Ce ne poate părea nesemnificativ într-un moment, e crucial în ochii lor. În plus, în ceea ce privește dinamica familiei, m-am tot gândit la ce spunea Freud despre părinții care sunt ca un os pe care copiii îl rod. Întotdeauna mi s-a părut amuzant.

Cum ați ales-o pe Aure Atika pentru rolul Isabellei, această mamă care la început pare să se scalde într-o mare de liniște și are un aer de sfântă?
Am vrut ca această femeie să fie iubită și apreciată, deci să nu fie niciun motiv pentru care ar putea fi judecată că pleacă într-o vacanță sau să se creadă că-și abandonează familia. Din contră, voiam ca publicul să împărtășească gândul de „ia-ți liber și lasă-i să se descurce”. De Aure mi-a plăcut imediat. Pe lângă faptul că e frumoasă și talentată, are un zâmbet și o bunăvoință care îndreptățesc alegerea ei.

Copiii joacă un rol important în film. Cum i-ați ales?
Casting-ul a durat mult și au fost foarte mulți copii de diferite vârste. I-am preferat pe cei ce se simțeau comod în fața camerei și în jurul actorilor adulți, și de asemenea pe cei ce înțelegeau ce le ceream din punct de vedere emoțional. Evan Paturel, care îl interpretează pe Jojo, în vârstă de 2 ani, a fost o alegere naturală. Eu eram pornit să lucrez cu cineva de această vârstă în ciuda problemelor pe care le implică, pentru că nu vorbește prea bine încă și Antoine e singurul care nu-l înțelege, ceea ce înseamnă că nu prea îi acordă atenție. Apoi, Violette Guillon o interpretează pe Chloe, 12 ani, și a fost incredibilă la audiții. Ulterior i-am ales pe Swann Joulin pentru rolul lui Arthur, 14 ani, și pe Ilan Debrabant pentru Maxime, 8 ani. A fost clar că toți formează o familie frumoasă când am făcut poze de grup. În plus, relațiile familiale chiar păreau credibile.

Cum a fost să lucrați cu ei?
Să spunem că ține de răbdare. Trebuie să înveți să aștepți și să nu renunți, nici chiar în zilele proaste. Mai ales cu Evan care, deși e un copil genial, în unele zile nu voia să se îmbrace sau să ia parte la filmări. Copiii mici nu se țin de scenariu. Chiar dacă își spun replica, nu o spun niciodată când ar trebui. Practic, fac ce vor și noi trebuie să ne descurcăm cu imprevizibilul. N-aș fi putut face asta de unul singur. Erau zile când îmi venea să mă trag de păr, dar Franck a fost un partener minunat, mereu răbdător și amuzat – un tată ce avea mereu răbdare, chiar și când era supărat. Sincer, uneori profitam de disperarea lui și filmam în continuare, iar asta s-a potrivit personajului unui tată copleșit.

Antoine e prins într-o serie de catastrofe domestice pe care nu prea le gestionează. Cum v-ați imaginat aceste scene?
Ca scenele de acțiune pe ritmul filmelor Singur acasă. Imediat ce pleacă mama, totul e un dezastru, o junglă fără reguli. Am vrut ca lucrurile să evolueze și camera să urmărească fiecare mișcare, apoi să o ia în toate direcțiile și să te lase cu sufletul la gură.

De ce l-ați ales pe Franck Dubosc pentru rolul lui Antoine?
Când am văzut versiunea sud-americană a filmului, m-am gândit imediat la Franck pentru rolul tatălui. Pur și simplu trebuia să fie el. Am fost mișcat de filmul regizat de el, Rolling to You, mi s-a părut frumos, subtil și inteligent, deși inspirat de un subiect riscant. Mi s-a părut că voia mai mult decât un rol de comedie, deși eu susțin și asta. Dar am simțit că ar fi bine pentru el să arate altă față a personalității lui, o latură emoțională mai rezervată, care ține să-și exprime sentimentele. Asta am căutat împreună și ne-am asigurat și că nu-i eliminăm talentul comic. Franck a reușit să facă din acest personaj pierdut, fără apărare, o persoană drăguță și carismatică. Ȋmi doresc să mai fac şi alte filme cu el.

Antoine lucrează în Resurse Umane, dar nu-și cunoaște copiii. Se gândește mai mult la avansarea pe scara socială decât la creșterea copiilor. Dar nu e el însuși copil?
E, în cadrul dinamicii familiale, pentru că soția îl dădăcește. Când e acasă, Antoine se lasă dădăcit, dar când e în lume, e obsedat de promovarea pe care o așteaptă de câțiva ani. Nu-i poți reproșa nimic, e de înțeles. Totuși, e la fel de adevărat că relația pe care o are cu rivalul lui, interpretat de Alexis Michalik, ar putea părea copilărească. De multe ori se poartă ca niște copii, arătându-și mușchii, căutând să vadă cine iese primul. Asta mi se pare că se petrece în unele companii.

Rivalitatea provoacă inclusiv concedierea unei lucrătoare dintr-un depozit, interpretată de Alice David.
Da, e un meci în care-și demonstrează puterea, ce-i face să arate complet ridicol și vor cauza concedierea acestei femei, învinuită de furt. Chiar dacă exagerăm puțin pentru a crea comicul de situație, simt că realitatea nu e chiar atât de diferită. De curând am aflat că o casieră și-a pierdut locul de muncă din cauză că îi lipseau 24 de cenți. Pe cât de ridicol, pe atât de tragic e.

Julia, interpretată de Alice David, e un personaj important. Vine în ajutorul lui Antoine fără să știe că el a contribuit la concedierea ei. Să fie asta vocea rațiunii?
Când îi spune că în lumea lui oamenii n-ar trebui să fure, ea îi răspunde că în lumea ei, oamenii ar trebui să aibă grijă de copiii lor. Astfel, atinge o coardă sensibilă; îl face pe Antoine să-și înfrunte responsabilitățile. Alice a înțeles subtilitățile din scenariu; are câteva scene față în față cu Franck, cu multe dialoguri, diverse emoții de transmis. Datorită acestor doi actori profesioniști, scenele filmate m-au mulțumit cu adevărat.

Femeile din film, de fapt, sunt toate „băieții buni”. Este acest lucru intenționat?
Complet intenționat. Am vrut să arăt că mamele, aici femeile, au, în general, o perspectivă mai bună asupra modului de abordare a vieții.

Ce are acest film în comun cu primele 3 filme ale dumneavoastră? Nu sunt toate despre bărbați care se schimbă datorită iubirii?
Antoine se schimbă într-adevăr. Pe măsură ce devine capabil să le arate iubire copiilor, îi transformă și pe ei. Mereu am spus povești în care transformările au un rol important pentru că le permit protagoniștilor să pornească pe picior greșit încercând să-și schimbe viața. Dar nu mă gândisem la asta astfel și ai dreptate: femeile îi ajută pe bărbați să evolueze. Cred asta cu tărie.




07.02.2020

Interviu exclusiv cu Iulian Grigoriu: “Latte este un film placut, despre prietenie in primul rand”

Ȋn acest weekend, Latte şi Cristalul Fermecat / Latte and the Magic Waterstone (regia: Mimi Maynard, Regina Welker) are premiera în cinematografele din România. Cu acest prilej, vă prezentăm un interviu cu Iulian Grigoriu, românul ce a fost director de animaţie la acest film.

Cum ai ajuns să faci ceea ce faci cum? Să lucrezi în acest domeniu al animaţiei?
Ȋntotdeauna mi-am dorit să fac desene animate. Când eram copil, sâmbăta, fugeam de cum se suna de sfârşit de ore doar ca să ajung de multe ori să văd genericul de final de la Gala desenului animat. Mai apoi ne-au dus ai mei la cinematograful Doina. Era ca şi cum am pus piciorul în ţara desenului animat. Aveau un tapet cu animale din junglă pe pereţi, sala micuţă şi cumva intimă, programul săptămânal unde găseai filme de lung metraj pe care le vedeai la TV numai în părticele de câteva minute săptămânal, ce sa mai zic. Era fantastic!

Eu desenez de când mă ştiu şi chiar am încercat să fiu un artist serios şi să mă mulez pe ramuri mai cu greutate, respectabile dar nu am reuşit. Când am intrat la liceul de arte şi am văzut că au secţia de animaţie nu am avut niciun dubiu. Pentru mine nu a fost o chestiune de a trebui să aleg între secţii.

Povestea nu a mai fost la fel la academie unde nu era secţie de animaţie. Animaţia nefiind artă am făcut grafică şi pictură ceea ce mi-a fost foarte util mai târziu. Dar ca să nu dramatizez să ştiţi că am avut o frumoasă şansă să lucrez la Animafilm de când am fost în liceu.

Acela a fost practic momentul în care am fost inoculat cu adevărat cu virusul animaţiei şi spun asta pentru că în studenţie am încercat să fac şi alte joburi dar m-am întors mereu la animaţie. Ȋntr-una din zilele studenţiei m-am întâlnit cu Olimp Bandalac într-un autobuz şi din vorbă în vorbă mă întreaba ce mai fac şi încep să povestesc prin ce “necazuri juvenile” treceam, ce frământări aveam că nu reuşeam să mă desprind de animaţie iar el cu o singură propoziţie mi-a limpezit tot viitorul: “Odată ce ai luat virusul animaţiei nu mai ai scapare”. Şi aşa este pentru cei mai mulţi.

Am lucrat apoi prin aproape toate studiourile din Bucureştiul anilor ´90. Dar cum eu eram tânăr, fără experienţă, anii aceia au fost destul de gri. La finele anilor 90, după ce am terminat facultatea, am plecat în Ungaria şi asta a fost. La un an distanţă a venit cu mine şi prietena mea de atunci care mi-a devenit soţie peste câţiva ani.  

Ce înseamnă practic munca de director de animatie şi supervizor?
Poziţia asta este una foarte responsabilă şi destul de dificilă din mai multe puncte de vedere. Descrieri ale jobului pot fi găsite pe net dar eu îţi spun ce înseamnă pentru mine şi cum mă raportez eu la această poziţie.

Ȋn primul rând trebuie să fi un animator tu însuţi. Numai aşa poţi să ajuţi unde este nevoie. De fiecare dată când încep un film nou încerc să mă documentez cât mai mult. Care este povestea originală din spatele scenariului. Cine îmi sunt regizorii, eventual producătorii. După aceea încerc să înţeleg cât pot mai bine scenariul şi personajele din film. Cu cât pătrund mai adânc în poveste cu atât îmi dau seama mai bine care sunt subtilităţile şi planurile filmului (layere).

De aici încep să port discuţii cu regizorul (regizoarele în cazul ăsta pentru Latte) şi să aprofundăm povestea şi personajele.  Ce fel de acting ne trebuie, cât şi în ce sens să exagerăm etc.

Odată ce îmi este mai clar ce vor regizorii, încep să lucrez la stilul de animaţie, să găsesc un ritm al filmului, să caut referinţe după actori care să ajute animatorul să înţeleagă personajul. De multe ori chiar fac o bază de date reprezentând ce fel de expresii trebuiesc folosite şi limitele deformărilor.

De obicei pot să selectez echipa în urma unor teste sau a portofoliilor. Odată aleasă echipa sau echipele, fac de obicei un acting workshop pe baza personajelor din film. Ȋncerc să fac animatorii să înteleagă de ce personajul X se miscă aşa şi de ce trebuie să fie diferit de alte personaje. Cum evoluează un personaj pe parcursul filmului şi cât de important este să nu faci nici prea multă dar nici prea puţină animaţie ci atât cât e nevoie şi unde este nevoie.

Poate suna prost dar uneori eşti tentat să tratezi fiecare scenă ca şi cum în ea ar trebui să fie tot filmul, ceea ce nu trebuie. Abia apoi încep să vorbesc despre fiecare secvenţă în parte şi fiecare scenă. De multe ori mimez sau joc scena. Dacă animaţia nu este corectă trimit desene adiţionale pe fotograma unde trebuie schimbat ceva.

Ca simplu supervizor munca e puţin mai simplă trebuind să urmezi instrucţiunile directorului de animaţie.   

De când lucrezi ca director de animatie şi supervisor?
Cred că am început prin 2009 sau 2010 cu un serial celebru în Germania. O producţie pentru prescolari numita Kikaninchen, funcţie preluată de Anca începând cu sezonul 2, devenind “mama lui Kikaninchen” peste câţiva ani. Aşa au numit-o în Mitteldeutsche Zeitung într-un articol despre serial.  Ȋntre timp eu am început să lucrez la primul lung metraj ca director de animaţie în Belgia.

Acolo am avut botezul de foc. Lucram la un film greu, produs în Paris şi trebuia să trimitem săptămânal un număr fix de secunde la o calitate la care nu prea lucrasem până atunci. Am învăţat mult şi am realizat că mai am enorm de lucru. A fost o şcoală bună.

Ştiu că înainte de a te stabili în Germania ai avut o perioada când ai lucrat şi în Ungaria? Cum a fost această experienţă?
Ȋn Ungaria au fost anii maturizării mele sau cel puţin ai începutului maturizării. Am trecut prin ceva experienţe şi am avut şansa să ne călim profesional fiind forţaţi să ţinem termenele de predare, făcând un volum mare de animaţie şi făcând multe multe teste. A fost o şcoală bună.

Ai lucrat la multe filme de animaţie de succes. Care ţi-a rămas mai aproape de sufletul tău şi de ce?
Nu pot spune că doar un film mi-a placut… este ca şi cum ai întreba un părinte care copil îi este mai drag. Mă refer la un părinte bun :-) Fiecare producţie este diferită. Are problemele şi soluţiile ei. Echipele diferă complet de multe ori. De exemplu acum lucrăm la un nou film al lui Enzo Dálo. Pentru mine 90-95% din echipă este nouă. Vom avea în primul rând foarte mulţi animatori tineri care vor avea nevoie de o grămadă de sfaturi. Va fi distractiv şi foate interesant desigur dar şi o nouă aventură din care voi învăţa iar o grămadă.

Cine te-a influenţat cel mai mult în această carieră?
Munca în studiou. Am învăţat mult uitându-mă la o grămadă de filme şi aici menţionez că nu numai animaţie şi nu numai americane. Citesc mult şi încerc să mă documentez mult. DAR! Se mai întâmplă să lucrez cu oameni care chiar sunt nume în domeniu şi atunci “fur” efectiv meserie cum se spune. Am învăţat de la Tahsin Özgür care a animat la Disney în câteva filme mari. Un alt nume care m-a inspirat prin vitalitate de muncă şi profesionalism este Jesper Moller iar în ultimul an şi ceva am lucrat şi încă mai lucrez cu Daniel St. Pierre de la care am învăţat foarte multe detalii pe care nu le găseşti în cărţi. Desigur că am învăţat câte ceva de la fiecare film la care am lucrat şi sunt mai multe nume care au influenţat evoluţia mea chiar dacă am fost sau nu conştient de asta.  

Cât de mult diferă munca la o animaţie europeană faţă de una pentru un studio mare? E vorba numai de bani, sau şi de o tehnologie mai specială?
Asta este o întrebare bună :-) Ȋn primul rând şi în Europa sunt producţii din ce în ce mai competitive, cu standardele americane. Singura problemă este bugetul filmului. Cu cât este bugetul mai mare cu atât ai mai mult timp să lucrezi la story, design, style, animaţie, efecte, lumină…etc. Ultimul film la care am lucrat şi care sperăm să apară anul acesta este o co-producţie India-China şi este la standard mare. Aici am lucrat din greu la calitatea animaţiei şi se va simţi.

Ȋn 2019 ai lucrat la animaţia Latte & the Magic Waterstone ca director de animaţie. Ȋmi poţi spune cum ai ajuns să lucrezi la acest proiect?
Am văzut prima data trailerul pe net. A fost un fel de dragoste la prima vedere. Am ştiut că pot face multe cu un personaj cum e Latte. Peste aproximativ 7-8 luni, când mă apropiam de finalul producţiei de atunci (Marnie’s World sau Spy Cat) am anunţat online că voi fi liber de contract. Atunci am primit un email de la un coleg belgian de la producţie dacă poate să mă recomande producătorului german pentru Latte Igel. Vă daţi seama că zburam pe un nor şi vedeam oraşul de sus :-) Am spus da, am fost contactat şi asta a fost.

Cum ai colaborat cu regizorii Regina Welker şi Nina Wels?
Colaborarea cu aceste două superbe doamne a fost extraordinară. Şi nu exagerez. Eu am ancorat actingul lui Latte bazat pe personalitatea sau modul în care se mişca Regina. Amuzant este că ea spune că se mişca la fel cum mă mişc eu, dar ar trebui să o vedeţi pe ea. Este un personaj animat plin, plin de energie şi umor.

După ce am avut primul contact pe Skype îmi era un pic teamă că nu ne-am înţeles chiar clar în privinţa mesajului dat de film. Asta era impresia mea şi nu cred că era chiar aşa, dar eu fiind un tip emotiv, na.. Abia când ne-am întâlnit fizic în studiou am realizat cum sunt ele, cam ce vor… am început să ne cunoaştem reciproc şi să lucrăm efectiv la construcţia filmului. Am făcut multe schimburi de idei şi uneori contre dar fiind constructiv au servit practic la ridicarea calităţii filmului.

Nina m-a ajutat mult cu echipa din Ludwigsburg şi Halle / Saale, eu trebuind să lucrez şi în India. Am avut în total 4 echipe şi din fericire toate au fost talentate şi motivate.

Prorom va lansa pe 7 februarie în cinematografele din România Latte & the Magic Waterstone. Ai un mesaj să le transmiţi spectatorilor care vor merge să-l vadă?
Latte este un film plăcut, despre prietenie în primul rând. S-ar putea să fiţi surpinşi de faptul că povestea vă va fura şi nu veţi şti când a trecut timpul. Sper doar să vă placă la fel de mult pe cât ne-a plăcut nouă să îl facem şi să îl aducem în cinema. Aştept cu nerăbdare reacţia publicului din România.

Interviu de Emanuel Lăzărescu.




12.12.2019

Patrula Catelusilor vine pe marile ecrane din Romania!

Alăturați-vă Patrulei Căţeluşilor şi păşiţi în Golful Aventurii în această nouă aventură ce va fi lansată în cinematografe pe 31 ianuarie 2020!

Pentru ei, nicio provocare nu e prea mare și niciun cățeluș nu e prea mic…

Ȋn Golful Aventurii, căţeluşii au construit o pistă de cursă minunată și sunt gata să fie echipajul de ajutor pentru eroul lor în cursă, The Whoosh! Dar când legendarul pilot nu poate să conducă în cursa de campionat, el îl cheamă pe cel mai mare fan al lui - Marshall să preia volanul și să intre în cursă!

Marshall trebuie să-și depășească lipsa de încredere și competiția puternică, The Cheetah, pentru a-și îndeplini visul de a deveni cel mai rapid cățel de curse din toate timpurile!

Pregătește-te pentru o cursă plină de aventuri!

Regizat de Charles E. Bastien, Paw Patrol: Ready, Race, Rescue! îi are în rolurile principale pe Anya Cooke, Isaac Emberson-Heeks, Lukas Engel şi Addison Holley.

Prorom va lansa Paw Patrol: Ready Race Rescue! în România şi Ungaria pe 31 ianuarie 2020.




06.11.2019

Interviu cu Chantal Ladesou: “Imi pastrez extravaganta pentru scena, locul unde imi ingadui sa fac aproape orice”

Cu ocazia premierei comediei A-nnebunit bunica! / Who’s that Granny? vă prezentăm un interviu cu actriţa Chantal Ladesou (interpreta bunicii Aurore) şi vă invităm din 8 noiembrie la cinema pentru a vedea comedia în care aceasta are rolul principal!

Ȋn A-nnebunit bunica / Who’s that Granny, echipa de actori a comediei A-nnebunit familia / We are Family revine pentru o noua porţie de râs.

După doi ani de conviețuire fericită, tribul de 7 frați și surori vitregi trebuie să plece din apartamentul spațios în care locuiesc, înainte de începerea anului școlar.

În timp ce fiecare pleacă în vacanța de vară cu părinții lui, Gulliver, mezinul familiei, e trimis singur la bunica lui, care locuiește la mare. Dar excentrica bunică Aurore (Chantal Ladesou) nu se pricepe deloc să aibă grijă de copii, și preferă să petreacă non-stop, decât să stea cu ochiul pe nepoțelul ei…

Îngrijorați, frații lui Gulliver decid să vină să-l “salveze” de mamaia care pare că a înnebunit. Va fi începutul unei revoluții, căci bunica vrea s-o ardă cool, dar nepoții sunt hotărâți să-i facă viața grea!

În We are Family, copiii făceau regulile. Vă așteptați ca al doilea film să vă ofere dumneavoastră, adică „bunicuței”, această ocazie?
Chantal Ladesou: Am fost totalmente surprinsă. Gaby (regizorul Gabriel Julien-Laferriere) mi-a indicat că rolul meu va fi mai important de data asta, însă nu mă așteptam să ajung personajul principal și chiar eponim! Când am citit scenariul, am fost nebănuit de încântată de el! Nu pentru că „bunicuța” furase rolul principal, ci pentru că aveam ocazia să o interpretez din nou, de data asta cu oportunitatea să-i explorez imaginția și complexitatea. Și trebuie să recunosc, a fost prima dată când cineva mi-a oferit rolul principal într-un film. După vreo 30 de filme cu roluri secundare, mândria mea de actriță a atins un alt nivel!

V-a înfricoșat responsabilitatea unui rol atât de important?
Dacă m-aș fi parașutat de nicăieri, într-un teritoriu complet străin, probabil m-aș fi panicat. Dar în acest caz, pentru că știam distribuția și personajul, totul a fost lin și ușor. Am considerat „promovarea” un fel de noroc. Nu mă distrez atât de des și atât de bine cu un personaj de film.

De ce ați acceptat să apăreți în primul film?
Mi-a plăcut povestea acestei familii separate, mixte. La prima vedere, toți se integrau în mod întâmplător, pe măsură ce impulsurile emoționale ieșeau la iveală. Scenariul a fost bine structurat, și în același timp amuzant, nebunatic, empatic și călduros. Mi-a plăcut și felul în care a întors lumea pe dos: față în față cu imaturitatea adolescentină a părinților, copiii erau cei care au preluat controlul și au decis să locuiască toți în același apartament. În mijlocul harababurii, personajul meu excentric m-a delectat. Partea nu era prea mare, dar mi-a plăcut nebunia și libertatea. Din punct de vedere actoricesc, a fost pe măsura așteptărilor.

Pe lângă rol, ce v-a încântat la al doilea film?
Mai întâi, scenariul. Chiar dacă nu are aceeași structură, mi s-a părut bine construit. La început, cu toate scenele despre familiile amestecate mergând în vacanțe, pare împrăștiat, asemenea unui lucru peticit, multicolor și cool. Apoi se îngustează, micul grup se apropie și se închide ca o umbrelă. Pe lângă asta, m-am bucura nespus să mă alătur „familiei” de actori.

Se spune că poate fi un coșmar să joci cu copii
E adevărat că uneori e un exercițiu dificil: obosesc repede, își pierd concentrarea ușor, e aproape imposibil să îi faci să filmeze o dublă din nou.
Deci a fost destul de firesc să am o oarecare spaimă să filmez cu 7 copii cu vârste diferite. Dar fricile mi-au dispărut de îndată ce am observat că se comportă ca niște profesioniști. Gaby i-a pregătit excelent. La filmări, aflați sub tutela lui Karin Catala, o femeie blândă, energică și maternă, nu numai că au fost extrem de disciplinați, ci și respectuoși. După primul film, care a decurs bine pentru toată echipa, micuții au păstrat legătura, deci reuniunea pentru „A-nnebunit bunica!” a fost o bucurie adevărată. Singura diferență este că puștii au mai crescut, iar eu și Gulliver (Sadio Diallo) am fost promovați!

Vă mai identificați cu bunicuța de acum 2 ani?
Da, personalitatea ei nu s-a schimbat deloc. Este la fel de extravagantă și independentă ca întotdeauna. Dar acum că e în centru, evoluează în văzul tuturor. Dincolo de excentricitatea și stilul de viață care pare atât de rebel, descoperi o femeie extrem de puternică. Pe lângă faptul că îi aduce pe toți împreună, are modul ei special de a proteja copiii, ajutându-i să iasă din cocon și să-și învingă fricile. În al doilea film, nu bunica s-a schimbat, ci copiii au crescut și au devenit mai rezonabili, întocmai precum părinții, care s-au mai maturizat odată cu vârsta.

Ce aveți dumneavoastră, Chantal Ladesou, în comun cu „bunicuța”?
O mulțime de lucruri: exuberanță, bucurie, sarcasm, o urmă de nebunie, nevoia absolută de libertate, dar și sensibilitatea inefabilă pe alocuri. Probabil sunt mai tradițională decât ea în viața de zi cu zi. Mă îmbrac mai conservator și comportamentul meu nu e la fel de excentric. Îmi păstrez extravaganța pentru scenă, locul unde îmi îngădui să fac aproape orice.

Sunteți genul de actriță care se ține de scenariu?
La teatru, mai ales în spectacolele pe care le interpretez singură, îmi place să mă abat puțin. Dar în filme, chiar dacă îmi dau frâu liber imaginației, în general urmez scenariul, mai ales dacă dialogul e bun. Pentru acest film, dar și pentru cel dinainte, am fost norocoasă pentru că Gaby scrisese dialogul special pentru mine. Aveam niște replici fabuloase, de tipul: „Nu-mi spune mamaie, că mi se adâncesc ridurile!”. Când ai astfel de replici, nu schimbi nicio virgulă. Impactul comic pe care îl au este colosal!

Care este pentru dvs. diferenţa dintre a juca pe scena şi a juca într-un film?
În teatru, există imediatitate. Nu poţi să revii asupra secvenţei dacă ai dat-o în bară! Dar puteți să vă deplasați liber - de exemplu, să părăsiți scena și să vă alăturați publicului. Este multă adrenalină, dar este, de asemenea, o sursă de stimulare. Filmele îţi oferă un sentiment diferit. Lumina, sincronizarea, blocarea - totul trebuie să fie pe loc. Eşti mai puţin vocal, actoria este mai internă, cauți precizie. Îmi place disciplina, mă face să mă concentrez. Singurul lucru care mă enervează este când trebuie să refilmăm secvenţe. Simt că îmi pierd simplitatea și spontaneitatea.

Pentru cine credeți că a fost făcut filmul?
Pentru toată lumea. E o comedie de familie energică, inteligentă, care oferă niște sfaturi de viață și arată niște valori morale remarcabile, cum ar fi respectul reciproc și acceptarea diferețelor. Soțului meu i-a plăcut foarte mult, la fel și fiicei mele, ceea ce demonstrează că este un film pentru toate generațiile. Dar ei nu sunt deloc subiectivi!

Sunteți dumneavoastră, Chantal Ladesou, bunică?
Da, dar nepoții mei nu sunt la fel de mari. Nepotul are 3 ani și nepoata doar 1 an. Păcat, va trebui să aștept ceva până să le arăt filmul!”




04.11.2019

Norm de la Polul Nord revine in cinematografe cu o noua aventura!

După aventurile din cel de-al doilea film, Norm de la Polul Nord: Cheia oraşului / Norm of the North: Keys to Kingdom, ursul nostru polar preferat revine cu O aventură urieşească / King Sized Adventure. Norm, acum rege al Arcticii, pornește într-o călătorie în China pentru a recupera un artefact furat.

Franciza s-a lansat în 2016 cu filmul de animație Norm de la Polul Nord / Norm of the North, care spunea povestea unui urs polar vorbitor ce călătoreşte la New York în efortul de a salva Arcticul de invazia dezvoltatorilor imobiliari.

Norm de la Polul Nord continuă să câștige fani în teritoriile din întreaga lume”, a declarat Mevelyn J. Noriega, președintele distribuției pentru Splash Entertainment.

„Mai presus de seria de filme, Norm este o marcă de divertisment plină de acțiune și suntem încântați să împărtășim aventurile distractive ale îndrăgitului urs polar și ale amicilor lui cu și mai mulți copii și familii de pretutindeni.”

Ȋn Norm de la Polul Nord: O aventură urieşească, un artefact chinez a fost furat de un arheolog ticălos pe nume Dexter. Cu ajutorul prietenilor lui Lemurii, Norm trebuie să se ţină de cuvânt și să se aventureze într-o călătorie în jurul lumii pentru a ajuta la recuperarea artefactului şi a-l preda oamenilor din China.

Franciza Norm va continua şi după această aventură cu Norm of the North: Family Vacation și un al 5-lea film ce încă nu are titlu.

Prorom va lansa Norm de la Polul Nord: O aventură urieşească / Norm of the North: King Sized Adventure în România pe 8 noiembrie 2019, Bulgaria, Ungaria (în 2020) şi Republica Cehă & Slovacia pe 13 martie 2020.




14.10.2019

Tim Roth & Clive Owen in primul trailer la The Song of Names

HanWay Films a lansat primul trailer al filmului The Song of Names, o dramă emoționantă a cărei acţiune se întinde pe două continente de-a lungul a mai bine de 50 de ani. Filmul tocmai a avut premiera la Festivalurile de Film de la Toronto și San Sebastian și va fi lansat în SUA de Crăciun, la sfârșitul acestui an.

The Song of Names spune povestea unui violonist din Polonia, care se mută la Londra pentru a studia muzica la începutul celui de-al doilea război mondial. Filmul evoluează pe două planuri: trecut, când cei doi sunt tineri, şi ani mai târziu, când el și prietenul său britanic sunt amândoi adulți.

Tim Roth îl interpretează pe Martin adult, încercând să-l găsească pe prietenul său Dovidl care a dispărut cu ani în urmă. Ȋn film apare şi Clive Owen, alături de o distribuție care îi include pe Jonah Hauer-King, Gerran Howell, Catherine McCormack, Saul Rubinek, Richard Bremmer, Misha Handley, Luke Doyle și Eddie Izzard.

Martin Simmonds (Tim Roth) a fost bântuit de-a lungul vieții de dispariția misterioasă a „fratelui” său și extraordinarului cel mai bun prieten, violonistul evreu polonez, Dovidl Rapaport. Acesta a dispărut cu puțin timp înainte de concertul de debut din Londra din 1951, care i-ar fi lansat o carieră minunată.

Treizeci și cinci de ani mai târziu, Martin descoperă că Dovidl (Clive Owen) ar putea fi în viață și pornește o obsesivă căutare intercontinentală pentru a-l găsi și a afla de ce a plecat.

The Song of Names este regizat de cineastul François Girard (regizorul filmelor Cargo, The Violin Red, Silk, Boychoir și Hochelaga: Land of Souls). Scenariul este scris de Jeffrey Caine, bazat pe romanul “De ce Mahler?” de Norman Lebrecht.

Criticii sunt de acord: “The Song of Names este un film minunat, cu o muzică superbă și emoții puternice”.

Prorom va distribui The Song Of Names în România, Bulgaria şi Ungaria în 2020.

Surse: FirstShowing, Collider.




07.10.2019

Wasp Network: Olivier Assayas despre filmarile din Cuba si o noua versiune a filmului

Avându-i în rolurile principale pe Penelope Cruz și Edgar Ramirez, Wasp Network a avut premiera mondială și a fost în competiţia oficială la Veneția, dar filmul ale cărui filmări s-au desfăşurat în Cuba a avut parte de o producţie de lungă durată şi a fost destul de greu de realizat datorită subiectului său politic și a dificultăților de a obține finanțări, îşi aminteşte regizorul Olivier Assayas.

Wasp Network redă povestea adevărată a spionilor cubanezi de pe teritoriul american în anii ‘90, când grupările anti-Castro cu sediul în Florida au efectuat atacuri militare asupra Cuba, iar guvernul cubanez a atacat cu această “Rețea de Viespi”pentru a se infiltra în aceste organizații.

Assayas a scris scenariul, care se bazează pe cartea lui Fernando Morais, The Last Soldiers of the Cold War: The Story of the Cuban Five, publicată de Companhia das Letras.

Assayas, a cărui filmografie include miniseria câștigătoare a Globului de Aur Carlos și Personal Shopper - care i-a adus premiul pentru cel mai bun regizor la Cannes, a declarat pentru Variety că autoritățile cubaneze au refuzat inițial să-i lase să filmeze acolo.

“Au refuzat la început să ne dea autorizația, dar discuțiile au continuat. Așa că am căutat o locație care să semene cu Havana și urma să începem filmările în altă parte... Dar apoi cubanezii s-au răzgândit și au deschis larg ușile pentru noi”, a spus Assayas, care a locuit în Havana o jumătate de an pentru a face filmul.

Pe de altă parte, regizorul se va întoarce curând în camera de montaj cu Wasp Network, conform declaraţiilor acestuia pentru Deadline în ziua premierei sale din America de Nord.

Assayas vrea să arate o versiune modificată a filmului la Festivalul de Film de la New York din octombrie.

“Există câteva lucruri ce necesită clarificări. Sunt o serie de corecții pe care le voi face. S-ar putea să scurtez unele părți și să le prelungesc pe altele. Durata filmului nu se va schimba considerabil, dar este vorba despre creșterea fluidității. Vreau ca filmul să fie bine înțeles de către cei care nu cunosc complexitatea politicii locale. Corecțiile vor fi făcute pentru proiecția de la Festivalul de Film de la New York.”

Regizorul a terminat filmările pe 4 mai 2019. „A fost un program de filmări nebun”, a menționat el. “Pregătirea filmului pentru Veneția a fost un proces intens. Este unul dintre cele mai complexe și ambițioase filme pe care le-am făcut. ”

Sursa: Variety, Deadline.




09.08.2019

Legendarul Guillermo Del Toro a primit în sfârșit propria stea pe Aleea Celebritatilor de la Hollywood

Ȋndrăgitul cineast mexican, Guillermo del Toro, a primit marți 6 august propria stea pe Aleea Celebrităţilor de la Hollywood, după o carieră de succes, care s-a întins de-a lungul a peste 30 de ani.

Câştigător al Premiului Oscar şi mintea creativă din spatele unor filme de succes precum Hellboy, Pacific Rim, Pan’s Labyrinth, The Shape of Water și Crimson Peak (plus multe, multe altele) a primit steaua cu numărul 2.669 de pe celebrul Hollywood Walk of Fame la o ceremonie prezidată de președintele Hollywood Chamber of Commerce Rana Ghadban, regizorul J.J. Abrams, și cântăreața / compozitoarea Lana Del Rey.

Printre celebritățile prezente la eveniment s-au numărat: Ted Danson, Issa López, Ron Perlman (interpretul lui Hellboy), Elliott Gould, Mary Steenburgen, Clifton Collins Jr., precum şi echipa filmului Scary Stories to Tell in the Dark (regizorul André Øvredal și distribuția filmului).

Iubit de critici și fani deopotrivă, del Toro s-a evidenţiat ca unul dintre cei mai populari regizori ai vremurilor noastre.

S-a născut pe 9 octombrie 1964, în Guadalajara, Mexic, și a devenit interesat de realizarea filmelor de la o vârstă fragedă - 8 ani.

El a fost mânat de o pasiune pentru crearea de povești și monștri care izvorăsc din imaginația sa extrem de bogată, lucru devenit evident în momentul când vizionezi oricare dintre filmele sale. De la fantezie întunecată (Pan's Labyrinth) până la SF de acțiune (Pacific Rim), filmele sale sunt captivante atât pentru adulți, cât și pentru copii din întreaga lume.

Ceremonia a avut loc și la un moment oportun, cu doar trei zile înainte de lansarea filmului de groază Scary Stories to Tell in the Dark, cel mai recent proiect în care del Toro a fost implicat (ca producător și scenarist).

Scary Stories to Tell in the Dark are premiera in SUA pe 9 august.

Prorom va lansa Poveşti de groază de spus pe întuneric / Scary Stories to Tell in the Dark în Cehia și Slovacia pe 16 august și în România pe 23 august. În Ungaria, mult aşteptatul horror va avea premiera pe 28 noiembrie.




21.07.2019

Hero Fiennes-Tiffin - Premiat la Ischia Global Film & Music Festival

Hero Fiennes-Tiffin, starul filmului After, a primit Premiul Ischia Breakout Actor of the Year (Premiul pentru cel mai bun debut al anului) la Ischia Global Film & Music Festival 2019.

Festivalul Ischia Global Film & Music 2019 a avut loc în perioada 14-21 iulie în Insula Ischia, Italia.

Ischia este o insulă vulcanică în Marea Tireniană, la capătul nordic al Golfului Napoli, la aproximativ 30 de kilometri de orașul Napoli.

Este aproape în întregime montană, cu cel mai înalt vârf fiind Muntele Epomeo la 788 de metri. Insula are o populație de peste 60.000 de persoane.

Hero Beauregard Faulkner Fiennes-Tiffin este actor și model, fiind cunoscut pentru rolul Hardin Scott din filmul de succes After: După ce ne-am întâlnit.

Debutul şi l-a făcut cu rolul Tom Riddle, versiunea tânără a antagonistului Lord Cap-De-Mort (jucat în filme de unchiul său, Ralph Fiennes), în Harry Potter și Prinţul Semipur, cea de-a șasea aventură a lui Harry Potter.

Ȋn prezent se pregăteşte de filmările la cea de-a doua parte a seriei After, După ce ne-am certat.





03.07.2019

Guillermo del Toro & Andre Ovredal aduc Povestile de Groaza la San Diego Comic-Con

Pe măsură ce studiourile au început să-și anunțe prezentările de la San Diego Comic-Con, s-a aflat şi că Guillermo del Toro (The Shape of Water) și Andre Øvredal (Trollhunter) vor aduce adaptarea clasicei serii de romane horror Scary Stories to Tell in the Dark la cunoscuta Convenție.

Cei doi vor susţine un Master Class pe 20 iulie despre măiestria de a spune poveşti de groază și vor arăta fanilor materiale exclusive din viitoarea adaptare a romanelor, inclusiv despre modul în care au adus la viață pe marele ecran ilustrațiile înfricoşătoare ale lui Stephen Gammell.

Seria de romane Scary Stories to Tell The Dark a fost publicată pentru prima dată în anii 1980, scrisă şi adaptată din folclor de Alvin Schwartz și inedit ilustrată de Stephen Gammell.

Filmul urmăreşte povestea unui grup de adolescenți, care trebuie să rezolve misterul din jurul unor misterioase şi macabre decese din micul lor orășel.

San Diego Comic-Con International este o convenție unde fanii îşi pot întâlni idolii, pot cumpăra benzi desenate şi figurine din filmele şi serialele preferate şi pot face poze (contra cost) cu actorii prezenţi. Evenimentul are loc anual în San Diego, California, SUA.

Inițial prezentând în primul rând benzi desenate și filme SF / fantasy, de televiziune și alte arte populare similare, convenția s-a extins la a include o gamă mai largă de elemente de cultură pop și divertisment în aproape toate genurile, inclusiv horror, animație clasică, anime, manga, figurine de colecţie, jocuri video, webcomics și romane fantastice.

Pa lângă panel-uri, seminarii și ateliere de lucru cu profesioniștii din domeniul benzilor desenate, fanii pot vedea şi trailere exclusive ale filmelor viitoare.

Din 2010 și până în prezent, Convenţia de la San Diego este vizitată anual la capacitate maximă: peste 130.000 de participanţi.

Pe lângă faptul că atrage o participare uriașă a publicului, evenimentul deține mai multe înregistrări în Cartea Recordurilor Guinness, inclusiv cel mai mare festival anual de benzi desenate și cultură pop din lume.

Poveşti de groază de spus pe întuneric / Scary Stories to Tell in the Dark va avea premiera în SUA pe 9 august 2019.

Prorom va lansa filmul în Cehia și Slovacia pe 16 august și în România pe 23 august. În Ungaria, mult aşteptatul horror va avea premiera pe 28 noiembrie.

Surse: Deadline, ComingSoon.net




19.06.2019

Doua noi postere pentru The Hummingbird Project

Două postere noi pentru The Hummingbird Project au fost publicate online, anunţând lansarea filmului în Australia.

Jesse Eisenberg și Alexander Skarsgård (aproape de nerecunoscut) îi interpretează pe verii Vincent și Anton Zalesky în filmului The Hummingbird Project al regizorului premiat, Kim Nguyen.

Verii din New York, Vincent (Jesse Eisenberg) și Anton (Alexander Skarsgård) sunt elemente importante în jocul cu miză mare a Trading High-Frequency, unde câștigarea este măsurată în milisecunde. Visul lor? Să construiască o linie rapidă de fibră optică între Kansas și New Jersey, făcându-i milionari. Dar nimic nu este atât de uşor pentru aceşte două caractere puternice care au fiecare problemele lor.

Constant pe urmele lor se află fosta lor șefă Eva Torres (Salma Hayek), un comerciant puternic, intoxicant și manipulator, care nu se va da în lături de la nimic pentru a-i bate pe cei doi cu propriile arme.

Regizat de Kim Nguyen, The Hummingbird Project îi are în rolurile principale pe Jesse Eisenberg, Alexander Skarsgård şi Salma Hayek.

The Hummingbird Project a avut premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Toronto pe 8 septembrie 2018, şi a deschis Festivalul Internaţional de film de la Vancouver la finalul aceleiaşi luni.

Recent, The Hummingbird Project a câştigat la Premiile Canadian Screen Premiul pentru realizări deosebite în sunet (Pierre Mertens, Thomas Gauder, Alexis Oscari).

Prorom a lansat The Hummingbird Project în Ungaria pe 4 aprilie.





17.06.2019

Stallone & Bautista in noul poster Escape Plan 3

Sylvester Stallone revine în rolul lui Ray Breslin în al treilea capitol al seriei Escape Plan, The Extractors. Alături de el, pentru a treia oară în franciza Escape Plan este Dave Bautista.

Legendarul actor Sylvester Stallone aduce această poveste de acțiune explozivă la un nivel superior.

După ce expertul în securitate Ray Breslin (Stallone) este angajat pentru a salva fiica răpită a unui mogul din Hong Kong dintr-o închisoare letonă de maximă securitate, prietena lui Breslin (Jaime King) este şi ea răpită.

Acum el și echipa sa, care îi include pe Trent Derosa (Dave Bautista) și Hush (Curtis "50 Cent" Jackson), trebuie să organizeze o misiune de salvare pentru a-l înfrunta pe dușmanul lor sadic și a salva ostaticii înainte de a fi prea târziu.

Regizat de scenaristul şi regizorul John Herzfeld și bazat pe un scenariu scris de Miles Chapman şi Herzfeld, Escape Plan: The Extractors îl are în distribuţie şi pe Devon Sawa (Final Destination, Idle Hands) în rolul personajului negativ Lester Clark Jr.

Escape Plan: The Extractors va fi lansat în SUA pe 2 iulie și în Marea Britanie pe 5 iulie.

Prorom va lansa în cinematografele din Ungaria (prin compania proprie Big Bang Media) Escape Plan: The Extractors pe 11 iulie.